Zone cu tradiție în oierit

[Oliviu Secara]

Topic destinat prezentării și discuțiilor despre oieritul în Sud-Estul Europei.



România se află pe locul 2 în UE la efectivele de oi și capre

Numărul total de ovine şi caprine din România a crescut cu 1,2% în 2020 față de 2019, la 12,09 milioane capete, țara noastră situându-se din acest punct de vedere pe locul doi între țările UE, după Spania, reiese din datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Tot pe locul 2, dar după Grecia, ne situăm și din punct de vedere al densității pe 100 ha de teren a populației de caprine și ovine.

Consider că e important să aflam despre oamenii și zonele din spațiul Balcano-Carpatic cu tradiție în oierit.
Unde sunt oi sunt și câini ciobănești.

Berbec Țurcan (Oaia Valahă)

Câteva imagini surprinse ieri în apropiere de satul Gruilung, Bihor cu oameni care provin dintr-un astfel de loc, mai exact din Munții Apuseni, (Parcul Național Apuseni) din satul Cobleș comuna Arieșeni.
Aceștia sunt românii moți, cunoscuți ca și moți și pe lângă oierit se mai ocupă și cu prelucrarea lemnului.
Cu aceste căruțe cu coviltir au transportat lemnul prelucrat, scânduri și butoaie(dogăi), pt vânzare pe traseul către Oradea Mare.

[Ciprian Pandrea]

Wowwww. E clar lumea a 3-a.
Când încă vad căruțe cu cai pe drumuri județene și în centrul Târgoviștei, sunt fără cuvinte.
Pericol rutier clar. Mașinile circula cu viteze mari pe drumuri județene.
Tot ce avem nevoie, sunt căruțele care merg la târguri sau pt uz personal.
Mai sunt ani grei și mulți pana... la civilizație.!!!!!

[Oliviu Secara]

FESTIVALUL BRÂNZEI ȘI AL ȚUICII PE VALEA ȘTEZII are loc la acest final de săptămâna.

[Oliviu Secara]

PĂSTORI VLAHI la 1.000 de km distanță unii de alții!

[Oliviu Secara]

[Oliviu Secara]

MIORIȚA

Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri.

Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Şi unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Şi cu ce-l vrâncean,
Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel moldovan,
Că-i mai ortoman
Ş-are oi mai multe,
Mândre şi cornute,
Şi cai învăţaţi,
Şi câni mai bărbaţi,
Dar cea mioriţă,
Cu lână plăviţă,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Mioriţă laie,
Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă mioară?
- Drăguţule bace,
Dă-ţi oile-ncoace,
La negru zăvoi,
Că-i iarbă de noi
Şi umbră de voi.
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş-un câine,
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc,
Că l-apus de soare
Vreau să mi te-omoare
Baciul ungurean
Şi cu cel vrâncean!
- Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană,
şi de-a fi să mor
în câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Şi lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii
Să-mi aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieraş de os,
Mult zice duios;
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-a răzbate
Ş-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Să nu le spui lor.
Să le spui curat
Că m-am însurat
Cu-o mândră crăiasă,
A lumii mireasă;
Că la nunta mea
A căzut o stea;
Soarele şi luna
Mi-au ţinut cununa.
Brazi şi paltinaşi
I-am avut nuntaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii!
Iar dacă-i zări,
Dacă-i întâlni
Măicuţă bătrână,
Cu brâul de lână,
Din ochi lăcrimând,
Pe câmpi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
"Cine-a cunoscut,
Cine mi-a văzut
Mândru ciobănel,
Tras printr-un inel?
Feţişoara lui,
Spuma laptelui;
Musteţioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Peana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului? "
Tu, mioara mea,
Să te-nduri de ea
Şi-i spune curat
Că m-am însurat
Cu-o fată de crai,
Pe-o gură de rai.
Iar la cea măicuţă
Să nu spui, drăguţă,
Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi şi paltinaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii !

Din colecția Muzeului Național din Budapesta

ULTIMUL CIOBAN ROMÂN DIN SZENTES/UNGARIA (1953)

[Oliviu Secara]

[Nelu Albiter]

https://muzeu.mncr.ro/index.php/intervi ... ti-covasna

[Oliviu Secara]

https://muzeu.mncr.ro/index.php/intervi ... ti-covasna

Un articol încă cald și foarte interesant !

„La Sângiorz să încaieră câinii, iar la Sânmedru să sfădesc stăpânii...”

[Oliviu Secara]

🏛Vești bune de la UNESCO🏛

Dosarul de nominalizare a obiceiului strămoșesc „Transhumanța - strămutarea sezonieră a turmelor” intră în linie dreaptă. Acesta va fi evaluat în următoarea sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, ceea ce înseamnă că vom avea un rezultat final anunțat în cadrul întâlnirii de la sfârșitul anului 2023.

Lucruri interesante despre acest obicei găsiți aici:
https://bit.ly/3pJnt9E

INVENTARUL
național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial
(National Inventory of Active Intangible Cultural Heritage Elements)
– extras –

I. Domeniul:
- cunoștințe și practici referitoare la natură și univers
- practici sociale, ritualuri şi evenimente festive

II. Elementul de patrimoniu cultural imaterial:
Termen standard: Transhumanța carpatică, parte a vieţii pastorale tradiționale
....

[Oliviu Secara]

" În data de 1 octombrie se va ține Sărbătoarea crescătorilor de animale : expoziție de berbeci , oi, caprine, bovine , câini ciobanesti, paradă de cai . Evenimentul va avea loc în satul Soporu de Câmpie com Frata ! Vor fi prezente tarafuri de muzica populara, rapsozi și formații de jocuri tradiționale , dj Ovidiu, linghișpir , tobogane, meșteri populari ..etc Pentru a participa la expoziția de animale nr contact: 0742230099, 0749248683 pentru țarcuri de animale ! Se vor respecta normele impuse de DSV Cluj. "

https://m.facebook.com/story.php?story_ ... 6694154179

[Oliviu Secara]

[Ciprian Pandrea]

Cine n-a mâncat bulz de mămăligă cu brânză pe grătar, ar trebui sa-ncerce.

[Oliviu Secara]

Munţii Pindului, Grecia – Albania, până la 1922
din „Povestea neamului nostru – scrisă pe înțelesul tuturor – în cinstea voinicilor cari au biruit pe dușmani la Jiu, la Mărăști și la Mărășești”, de Florian Cristescu, București, 1922

AROMÂNI

[Oliviu Secara]

Povestea lui Gheorghe Anton care a omorât trei lupi - publicată în ziarul Curentul, 1938

[Oliviu Secara]

Păstoritul carpatic a modelat relațiile dintre oameni, animale și ecosistemele montane. Existența cererii pentru animale și pentru produsele acestora, creșterea rațională a turmelor, cunoașterea locurilor, utilizarea „cu măsură” a pajiștilor montane, a pădurilor și a resurselor de apă, crearea unor practici sociale specifice comunității pastorale însoțite de ritualurile aferente, au fost factori care au generat bunăstare pe parcursul mai multor secole și au permis generațiilor de oieri să dea naștere Tradiției Păstoritului Carpatic.

[Oliviu Secara]

ȚURCANA: LEGENDĂ și TRADIȚIE, EVOLUȚIE și COMPETIȚIE

Asociația Pastorul Crișana Arad împreună cu asociațiile partenere din județul Cluj - Cooperativa Transilvania, Cooperativa Someș Arieș, Asociația Ijarul și Asociația Someșana - vă invită la AGRARIA!

Veniți să cunoașteți oameni devotați oieritului care își prezintă animalele de reproducție și de producție sub conceptul ”Țurcana: Legendă și Tradiție, Evoluție și Competiție”!

ÎMPREUNĂ NE PROPUNEM
Crearea unei perspective corecte, a crescătorilor și a tuturor operatorilor implicați în ameliorare, asupra animalului de reproducție.
Promovarea asociației.
Crearea unui concept de continuitate sub care acționează ”Păstorul Crișana”, și anume: îmbunătățim rasa Țurcană menținându-i rusticitatea!

Împreună cu organizatorul DLG InterMarketing vă așteptăm în în perioada 21-24 aprilie, în cortul Zootehnica Show să descoperiți împreună cu noi detaliile care fac diferența
Veniți la standurile noastre de la Agraria și degustați specialități autentice din carne și lapte de oaie. Vă veți bucura de gustul unic al produselor de Țurcană!

Vineri, 21 aprilie, de la ora 14.00, în cadrul ”Zootehnica Show”
Pentru că NE PASĂ de sănătatea și bunăstarea animalelor, la iniţiativa DLG Intermarketing și Asociația Pastorul Crișana Arad organizăm ORA DE ZOOTEHNIE - powered by: MSD ANIMAL HEALTH!
Vom discuta cu Dr. MIRCEA BADEA despre ”Aspectele sanitar-veterinare privind creșterea ovinelor”
Vă propunem un DIALOG deschis pe problemele stringente ale oieritului.
Veniți să cunoașteți oamenii devotați sectorului și să vedeti o expoziție de oi Țurcane, ca la români acasă !
Dorim să găsim împreună SOLUȚII pentru a dezvolta fermele de ovine din țara noastră !

Organizator: DLG Intermarketing
Partener oficial: NHR Agropartners
Partener oficial Zootehnica Show: Purina Furaje
#Agraria2023 #oameniiagraria #PastorulCrisana #Turcana #ZootehnicaShow

[Oliviu Secara]

Te-ai întrebat vreodată cum arată o presă pentru caș din Transilvania anului 1735?
Avem noi răspunsul: chiar așa! Presa este realizată din ceară și este decorată cu un nobil călare.

Lotul provine din colecția Prof. Dr. Ion Chiricuță și are prețul de pornire de 200 de euro, în Licitația de Artă Românească Veche.

Detalii pe www.artmark.ro

[Oliviu Secara]

Călivă la păstorii fărșeroți (reconstituită) - Permet, Albania
„Generalizarea călivei la aromâni trebuie să fie nouă și datează de când cu răspândirea cuvântului grecesc la toate popoarele din Peninsula Balcanică și chiar la slavii de miază-noapte prin intermediul turcescului koliba: bulg., sârb., ceh-slov., pol. (dialectul) koliba, rus. kołiba (Miklosich, Türk. Elem. I 88). Numai albanezii, întocmai ca și aromânii, îl au direct din ngr., nu prin turcește: kalʼive „Hütte” (G. Meyer, Alb. Wb. 170). Dacă prezența cuvântului casă arată că alături de păstorii nomazi au existat și păstori sau agricultori sedentari, nu mai puțin noul împrumut călivă presupune că el a înlocuit un cuvânt mai vechiu pentru desemnarea locuinței vremelnice. La albanezi, alături de špi (din štpi, štɛpi) „casă” avem koliba, kasoł, bun și kaćor se întîlnește și în sârba kaćara, care, mai mult decât forma albaneză, ne amintește cuvântul românesc căscioară” (Capidan, Românii nomazi. 1927: 343-344).
#DRPRomânia.

[Oliviu Secara]

Târgul Expozițional de Berbeci 2023 a ajuns la a VI-a ediție!

Acesta continuă să fie un eveniment unic în peisajul crescătorilor de oi din nord-vestul României, iar mândria este și mai mare pentru că este organizat în județul nostru de către Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Pro Ovis Maramureș. Am ținut să îi felicit, încă o dată, pe seinenii Daniel și Vasile Pop pentru o nouă organizare de excepție care de la an la an atrage tot mai mulți specialiști și crescători de oi țurcane, berbeci de rasă și taurine de carne.
La eveniment au participat și în acest an crescători individuali de ovine care au expus spre vânzare exemplare din animalele pe care le cresc. Oamenii veniți din nord-vestului României s-au declarat încântați că pot participa la o acțiune dedicată exclusiv muncii lor, iar prezența secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii, Iulian Bucur a fost încă semn că munca lor este apreciată la cel mai înalt nivel.
Felicitări tuturor și să ne revedem cu bine și la următoarele ediții!